(IN CUNCIPIMENTU)
NB : a prisenza di a stella * à u principiu d'un paragrafu vole dì ch'ella ci hè una sfarenza cù ciò chì si trova in lu dizziunariu di Ceccaldi. Ùn ci saranu micca quì i tempi cumposti.
Summariu
| I) u prisente indicativu | ||
| II) l'imparfettu indicativu | ||
| III) u futuru indicativu | ||
| IV) u cundiziunale | ||
| V) u prisente sughjuntivu | ||
| VI) l'imparfettu sughjuntivu | ||
| VII) l'impirativu | ||
a) Eccu u prisente indicativu di i verbi irrigulari. E so irrigularità cuncernanu soprattuttu stu modu è stu tempu. Ma ci ne hè dinò une poche par l'impirativu è u sughjuntivu prisente.


I dui ausiliari sò : esse è avè.
participii passati (à u maschile):
| esse : statu | sapè : sappiutu o saputu | |
| avè : avutu, o certe volte utu | vulè : vugliutu o vulsutu | |
| andà : andatu | vede : vistu | |
| pudè : pudutu o pussutu | valè : valutu o valsutu | |
| stà : statu | deve : duvutu | |
| dà : datu | dì : dettu | |
| fà : fattu |
I participii passati di i verbi di u prima gruppu si facenu sempre cù l'aghjuntu di -TU à a fine, francu uni pochi di verbi ch'anu un infinitivu cortu (da vede e particularità di u parlatu di Marignana da cunnosceli issi verbi)
b) i verbi di u prima gruppu sò quelli chì si compienu cù -à. E tarminazione sò queste :
| -u | ||
| -i | ||
| -a | ||
| -emu | ||
| -ate | ||
| -anu |

E tarminazione fermanu e listesse, ma certi verbi piglianu à a prima parsona singulare di u prisente indicativu (è da tandu à tutte e parsone di u prisente sughjuntivu) una lettara -G- frapposta da mez'à l'ultima cunsunante è a tarminazione di u verbu.
Si pruduce quand'ì u verbu à l'infinitivu prisenta sta succissione quì : " vucale+(N o R o L)+ vucale ". Da nutà chì postu chì u -D- intarvucalicu si prununcia R in lu rughjone, si face ancu cù a succissione " vucale+(D)+ vucale ".
Da nutà dinò un' accizzione cù u verbu "sarrà", chì viaghja di a listessa manera puru avendu dui R.

Altri verbi sò cunghjucati cù l'aghjuntu di -EGHJ- da mez'à l'ultima cunsunante di u verbu è a tarminazione (chì ferma a listessa) à tutte e parsone di u prisente indicativu for' di a prima è a siconda di u plurale, è dinò à u sughjuntivu prisente.
U più sti verbi sò :
- quelli chì currispondenu à una parolla sguillula, ci hè à dì ch'una di e parsone di a cunghjucazione à u prisente indicativu saria "listessa" à una parolla sguillula. Esempiu : dubità è dubitu (du-bitu), sunnià è sonniu (so-nniu), ...
- quelli chì currispondenu à un verbu chì l'hà aghjustatu omu un suffissu fraquintativu o altru (calcicà, stampità, schirzigà, ...)
Ci sò l'accizzione (suminà, fidià, ...)

Certi verbi accettanu e duie manere, quella quand'ellu s'aghjusta -G- è quella quand'ellu s'aghjusta -EGHJ-, cum'è suminà.

I verbi fidià è carrià sò spiziali è si cunghjucanu cusì, ci hè à dì ch'ella vene cacciata a -i- innanz'à a -à finale :

c) I verbi di u sicondu gruppu sò quelli chì si compienu cù -e à a fine (micca -sce). E tarminazione cambianu pocu :
| -u | ||
| -i | ||
| -e | ||
| -emu | ||
| -ite | ||
| -enu |

Cum'è pà i verbi du prima gruppu e succissione " vucale+(N o R o L)+ vucale " volenu un infissu -G- da mez'à l'ultima cunsunante di u verbu è a tarminazione. Ist'infissu si ritrova à u prisente sughjuntivu (à ogni parsona).
Viaghja dinò cusì cù -D- postu ch'ista lettara si dice -R- in lu rughjone.
Ci hè dinò un' accizzione cù "corre" chì piglia un infissu -G- anch'ellu.

d) I verbi di u terzu gruppu si compienu cù -SCE-. Sò scumpartuti in duie catigurie : quelli chì compienu cù -ISCE- è quelli chì compienu cù -SCE-.A sola sfarenza hè chì à a siconda parsona plurale, quelli in -ISCE- piglianu una tarminazione "accurtata" -ite. Francu ind'istu casu, e tarminazione sò :
| -u | ||
| -i | ||
| -e | ||
| -emu | ||
| -ite | ||
| -enu |
U verbu "cunnosce" hè particulare in quant'ellu cambia una lettara (vale à dì chì u -o- di cunnosce diventa -i-) quand'ellu "s'allonga".

a) Ùn ci hè micca irrigularità à l'imparfettu indicativu, for'di i verbi "esse" è "dì":

b) Pà i verbi di u prima gruppu, ci vole à caccià u -à finale è à rimpiazzallu da e tarminazione chì suvetanu:
| -ava ou -avu | ||
| -avi | ||
| -ava | ||
| -avamu | ||
| -avate | ||
| -avanu |

c) Pà i verbi di u sicondu gruppu, accorre à caccià u -e finale è à rimpiazzallu da :
| -ia ou -iu | ||
| -ii | ||
| -ia | ||
| -iamu | ||
| -iate | ||
| -ianu |

d) pà i verbi di u terzu gruppu, hè sguasgi listessa : si caccia u -e finale è u si rimpiazza da :
| -ia ou -iu | ||
| -ii | ||
| -ia | ||
| -iamu | ||
| -iate | ||
| -ianu |
N.B.: pà i verbi chì a so tarminazione à l'infinitivu hè -isce, e forme -scia, è -ia sò in cuncurrenza : si sintarà à quandu "impidiscia", à quandu "impidia".

a) Quì i verbi irrigulari sò "esse", "vulè" è "dì". L'irrigularità pruvene da u radicale è micca da e tarminazione.


b) Fora di sti verbi quì, u futuru si forma senza primura di u gruppu, caccendu l'ultima lettara di l'infinitivu, è aghjustendu :
| -araghju | ||
| -arè | ||
| -arà | ||
| -aremu | ||
| -arete | ||
| -aranu |

a) I verbi irrigulari à u cundiziunale sò i listessi cà à u futuru indicativu, è quì dinò l'irrigularità pruvene da i radicali è micca da e tarminazione. I verbi irrigulari sò "esse", "dì" è "vulè".


b) fora di sti verbi, si forma u cundiziunale dispett'à u gruppu di u verbu, caccenduli a so lettara finale è rimpiazzendula da :
| -ia ou -iu | ||
| -isti | ||
| -ia | ||
| -iamu | ||
| -iste | ||
| -ianu |

a) Prima ci hè una mansa di verbi irrigulari :


b) I verbi di u prima gruppu si spartenu in duie catigurie :
i) ùn ci hè micca infissu -G-. Tandu e tarminazione sò :
| -i | ||
| -i | ||
| -i | ||
| -imu | ||
| -ite | ||
| -inu |


ii) ci hè un infissu -G-. Tandu e tarminazione ponu esse listesse, ma u più si trova :
| -a o -i | ||
| -a o -i | ||
| -a o -i | ||
| -amu o -imu | ||
| -ate o -ite | ||
| -anu o - inu |

c) Di a listessa manera i verbi di i sicondu gruppu sò divisi in duie catigurie, ma sta volta, e tarminazione cambianu par forza.
i) s'ellu ùn ci hè micca infissu -G-, tandu allora e tarminazione sò :
| -i | ||
| -i | ||
| -i | ||
| -imu | ||
| -ite | ||
| -inu |

ii) s'ellu ci hè un infissu -G-, allora tandu e tarminazione sò :
| -a o -i | ||
| -a o -i | ||
| -a o -i | ||
| -amu o -imu | ||
| -ate o -ite | ||
| -anu o - inu |

d) I verbi di u terzu gruppu piglianu sempre e tarminazione chì suvetanu :
| -a | ||
| -a | ||
| -a | ||
| -amu | ||
| -ate | ||
| -anu |

a) I verbi irrigulari sò questi :


b) I verbi di u prima gruppu anu cum'è tarminazione (dopu cacciatu l'ultima lettara) :
| -assi o -essi | ||
| -assi o -essi | ||
| -assi o -essi | ||
| -assimu o -essimu | ||
| -assite o -essite | ||
| -assinu o -essinu |

c) I verbi di u sicondu gruppu piglianu e tarminazione siguente, dopu cacciatu l'ultima lettara :
| -issi | ||
| -issi | ||
| -issi | ||
| -issimu | ||
| -issite | ||
| -issinu |

d) I verbi di u terzu gruppu funzionanu di a listessa manera cà quelli di u sicondu gruppu, ci hè à dì ch'ellu li si caccia l'ultima lettara è chì dopu li s'aghjusta e tarminazione siguente :
| -issi | ||
| -issi | ||
| -issi | ||
| -issimu | ||
| -issite | ||
| -issinu |

NB : Pà i verbi in -ISCE, si pò truvà ogni tantu a forma "cunvinziunale" : "capissi, capissi, capissi, capissimu, capissite, capissinu", ...
L'impirativu ùn pò di sicuru viaghjà cù tutti i verbi.
a) Ci sò verbi irrigulari riguardu à l'impirativu :
-i) Quelli chì facenu l'impirativu cù e forme currispundente di u sughjuntivu prisente :


-ii) Quelli irrigulari à casu :

b) i verbi rigulari viaghjanu di a listessa manera sia chì sia u gruppu di u verbu.
L'idea di u so funziunamentu hè questa :
-i) à a forma affirmativa, sò simplicemente e forme currispundente di u prisente indicativu
-ii) à a forma nigativa, nulla cambia for' di a siconda parsona singulare chì si face cù l'infinitivu
