4) cunghjuncazione

(IN CUNCIPIMENTU)

NB : a prisenza di a stella * à u principiu d'un paragrafu vole dì ch'ella ci hè una sfarenza cù ciò chì si trova in lu dizziunariu di Ceccaldi. Ùn ci saranu micca quì i tempi cumposti.

 

Summariu

  I) u prisente indicativu  
  II) l'imparfettu indicativu  
  III) u futuru indicativu  
  IV) u cundiziunale  
  V) u prisente sughjuntivu  
  VI) l'imparfettu sughjuntivu  
  VII) l'impirativu  
     

 

 

 I) u prisente indicativu

a) Eccu u prisente indicativu di i verbi irrigulari. E so irrigularità cuncernanu soprattuttu stu modu è stu tempu. Ma ci ne hè dinò une poche par l'impirativu è u sughjuntivu prisente.

I dui ausiliari sò : esse è avè.

participii passati (à u maschile):

esse : statu sapè : sappiutu o saputu  
avè : avutu, o certe volte utu vulè : vugliutu o vulsutu  
andà : andatu vede : vistu  
pudè : pudutu o pussutu valè : valutu o valsutu  
stà : statu deve : duvutu  
dà : datu dì : dettu  
fà : fattu    

 

I participii passati di i verbi di u prima gruppu si facenu sempre cù l'aghjuntu di -TU à a fine, francu uni pochi di verbi ch'anu un infinitivu cortu (da vede e particularità di u parlatu di Marignana da cunnosceli issi verbi)

 

b) i verbi di u prima gruppu sò quelli chì si compienu cù -à. E tarminazione sò queste :

 

  -u  
  -i  
  -a  
  -emu  
  -ate  
  -anu  

 

E tarminazione fermanu e listesse, ma certi verbi piglianu à a prima parsona singulare di u prisente indicativu (è da tandu à tutte e parsone di u prisente sughjuntivu) una lettara -G- frapposta da mez'à l'ultima cunsunante è a tarminazione di u verbu.

Si pruduce quand'ì u verbu à l'infinitivu prisenta sta succissione quì : " vucale+(N o R o L)+ vucale ". Da nutà chì postu chì u -D- intarvucalicu si prununcia R in lu rughjone, si face ancu cù a succissione " vucale+(D)+ vucale ".

Da nutà dinò un' accizzione cù u verbu "sarrà", chì viaghja di a listessa manera puru avendu dui R.

Altri verbi sò cunghjucati cù l'aghjuntu di -EGHJ- da mez'à l'ultima cunsunante di u verbu è a tarminazione (chì ferma a listessa) à tutte e parsone di u prisente indicativu for' di a prima è a siconda di u plurale, è dinò à u sughjuntivu prisente.

U più sti verbi sò :

- quelli chì currispondenu à una parolla sguillula, ci hè à dì ch'una di e parsone di a cunghjucazione à u prisente indicativu saria "listessa" à una parolla sguillula. Esempiu : dubità è dubitu (du-bitu), sunnià è sonniu (so-nniu), ...

- quelli chì currispondenu à un verbu chì l'hà aghjustatu omu un suffissu fraquintativu o altru (calcicà, stampità, schirzigà, ...)

Ci sò l'accizzione (suminà, fidià, ...)

Certi verbi accettanu e duie manere, quella quand'ellu s'aghjusta -G- è quella quand'ellu s'aghjusta -EGHJ-, cum'è suminà.

 I verbi fidià è carrià sò spiziali è si cunghjucanu cusì, ci hè à dì ch'ella vene cacciata a -i- innanz'à a -à finale :

c) I verbi di u sicondu gruppu sò quelli chì si compienu cù -e à a fine (micca -sce). E tarminazione cambianu pocu :

  -u  
  -i  
  -e  
  -emu  
  -ite  
  -enu  

Cum'è pà i verbi du prima gruppu e succissione " vucale+(N o R o L)+ vucale " volenu un infissu -G- da mez'à l'ultima cunsunante di u verbu è a tarminazione. Ist'infissu si ritrova à u prisente sughjuntivu (à ogni parsona).

Viaghja dinò cusì cù -D- postu ch'ista lettara si dice -R- in lu rughjone.

Ci hè dinò un' accizzione cù "corre" chì piglia un infissu -G- anch'ellu.

 

d) I verbi di u terzu gruppu si compienu cù -SCE-. Sò scumpartuti in duie catigurie : quelli chì compienu cù -ISCE- è quelli chì compienu cù -SCE-.A sola sfarenza hè chì à a siconda parsona plurale, quelli in -ISCE- piglianu una tarminazione "accurtata" -ite. Francu ind'istu casu, e tarminazione sò :

  -u  
  -i  
  -e  
  -emu  
  -ite  
  -enu  

U verbu "cunnosce" hè particulare in quant'ellu cambia una lettara (vale à dì chì u -o- di cunnosce diventa -i-) quand'ellu "s'allonga".

summariu

 II) l'imparfettu indicativu

a) Ùn ci hè micca irrigularità à l'imparfettu indicativu, for'di i verbi "esse" è "dì":

b) Pà i verbi di u prima gruppu, ci vole à caccià u -à finale è à rimpiazzallu da e tarminazione chì suvetanu:

 

  -ava ou -avu  
  -avi  
  -ava  
  -avamu  
  -avate  
  -avanu  

c) Pà i verbi di u sicondu gruppu, accorre à caccià u -e finale è à rimpiazzallu da :

 

  -ia ou -iu  
  -ii  
  -ia  
  -iamu  
  -iate  
  -ianu  

d) pà i verbi di u terzu gruppu, hè sguasgi listessa : si caccia u -e finale è u si rimpiazza da :

  -ia ou -iu  
  -ii  
  -ia  
  -iamu  
  -iate  
  -ianu  

 

N.B.: pà i verbi chì a so tarminazione à l'infinitivu hè -isce, e forme -scia, è -ia sò in cuncurrenza : si sintarà à quandu "impidiscia", à quandu "impidia".

summariu

III) u futuru di l'indicativu

 

a) Quì i verbi irrigulari sò "esse", "vulè" è "dì". L'irrigularità pruvene da u radicale è micca da e tarminazione.

b) Fora di sti verbi quì, u futuru si forma senza primura di u gruppu, caccendu l'ultima lettara di l'infinitivu, è aghjustendu :

 

  -araghju  
  -arè  
  -arà  
  -aremu  
  -arete  
  -aranu  

summariu

IV) u cundiziunale

a) I verbi irrigulari à u cundiziunale sò i listessi cà à u futuru indicativu, è quì dinò l'irrigularità pruvene da i radicali è micca da e tarminazione. I verbi irrigulari sò "esse", "dì" è "vulè".

b) fora di sti verbi, si forma u cundiziunale dispett'à u gruppu di u verbu, caccenduli a so lettara finale è rimpiazzendula da :

  -ia ou -iu  
  -isti  
  -ia  
  -iamu  
  -iste  
  -ianu  

summariu

V) u prisente sughjuntivu

 

a) Prima ci hè una mansa di verbi irrigulari :

b) I verbi di u prima gruppu si spartenu in duie catigurie :

i) ùn ci hè micca infissu -G-. Tandu e tarminazione sò :

  -i  
  -i  
  -i  
  -imu  
  -ite  
  -inu  

ii) ci hè un infissu -G-. Tandu e tarminazione ponu esse listesse, ma u più si trova :

 

  -a o -i  
  -a o -i  
  -a o -i  
  -amu o -imu  
-ate o -ite
  -anu o - inu  

c) Di a listessa manera i verbi di i sicondu gruppu sò divisi in duie catigurie, ma sta volta, e tarminazione cambianu par forza.

i) s'ellu ùn ci hè micca infissu -G-, tandu allora e tarminazione sò :

 

  -i  
  -i  
  -i  
  -imu  
  -ite  
  -inu  

ii) s'ellu ci hè un infissu -G-, allora tandu e tarminazione sò :

 

  -a o -i  
  -a o -i  
  -a o -i  
  -amu o -imu  
-ate o -ite
  -anu o - inu  

d) I verbi di u terzu gruppu piglianu sempre e tarminazione chì suvetanu :

 

  -a  
  -a  
  -a  
  -amu  
  -ate  
  -anu  

summariu

VI) l'imparfettu sughjuntivu

 

a) I verbi irrigulari sò questi :

 

b) I verbi di u prima gruppu anu cum'è tarminazione (dopu cacciatu l'ultima lettara) :

  -assi o -essi  
  -assi o -essi  
  -assi o -essi  
  -assimu o -essimu  
  -assite o -essite  
  -assinu o -essinu  

c) I verbi di u sicondu gruppu piglianu e tarminazione siguente, dopu cacciatu l'ultima lettara :

  -issi  
  -issi  
  -issi  
  -issimu  
  -issite  
  -issinu  

d) I verbi di u terzu gruppu funzionanu di a listessa manera cà quelli di u sicondu gruppu, ci hè à dì ch'ellu li si caccia l'ultima lettara è chì dopu li s'aghjusta e tarminazione siguente :

 

  -issi  
  -issi  
  -issi  
  -issimu  
  -issite  
  -issinu  

NB : Pà i verbi in -ISCE, si pò truvà ogni tantu a forma "cunvinziunale" : "capissi, capissi, capissi, capissimu, capissite, capissinu", ...

summariu

VII) l'impirativu

L'impirativu ùn pò di sicuru viaghjà cù tutti i verbi.

a) Ci sò verbi irrigulari riguardu à l'impirativu :

-i) Quelli chì facenu l'impirativu cù e forme currispundente di u sughjuntivu prisente :

-ii) Quelli irrigulari à casu :

 

b) i verbi rigulari viaghjanu di a listessa manera sia chì sia u gruppu di u verbu.

L'idea di u so funziunamentu hè questa :

-i) à a forma affirmativa, sò simplicemente e forme currispundente di u prisente indicativu

-ii) à a forma nigativa, nulla cambia for' di a siconda parsona singulare chì si face cù l'infinitivu

summariu

 

 

Vultà