I strumenti
![]()
![]()
Tandu si facia assai roba chì ghjuvava pà a vita paisana. A maiò parte di sta roba era fatta soprallocu, da l'artisgiani o da a ghjente. Certi strumenti sirvianu da i travagli, altri da a casa.
Oghje si ne trova sempre in le case, u più di e volte cuparti à fulena.
|
|
- a vanga. |
|
- u marrunchjinu. Ci hè dinò a marra, è u marrone, più maiò. |
|
|
- u falcione, cù un manicu mezu longu. |
|
- u pinnatu. Incù un manicu longu, si chjama a rustaghja, o puru a rustaia. |
|
|
- u cantarettu, da pisà. Ci hè dinò u cantaru. |
![]() |
- u furnellu, da priparà a roba da magnà. Si mittia u carbone da sottu, è ci si priparava u ragù, chjamatu u tianu in certi lochi, par esempiu |
|
|
- u stacciu, da a farina. |
|
- u ciarnigliulu |
|
|
- a casgiaghja, chjamata a fattoghja in altrò. Ci si mette u brocciu. |
|
- u spurtellu, da coglie o livà a frutta o i pustimi. Ci sò dinò e sporte è i spurtoni, più maiò. |
![]() |
- u cascione, da tene assai roba, suvente in cacciare. |
![]() |
- a madia. Ci si pò mette a roba, è ci si spiana u pane, o a impastata. |
|
|
- a tinella, chjamata a sechja, in altri lochi. |
|
- a lumera, chjamata u chinchè à Marignana. |